Am văzut destule departamente financiare în care inteligența artificială a intrat pe ușa din dos: cineva a încercat ChatGPT acasă, i-a plăcut, a început să îl folosească la birou. Fără reguli, fără verificare, uneori cu bilanțul firmei copiat direct în chat. Rezultatul e o problemă dublă — de calitate și de conformitate.
Vestea bună: folosită corect, inteligența artificială chiar face treaba de câteva ori mai repede. Iată unde funcționează, unde nu și ce trebuie să fie scris pe hârtie.
Unde ajută cu adevărat
Documentele lungi
Un contract de credit de 60 de pagini, un raport anual, un dosar de due diligence. Cereți clauzele de rambursare anticipată, covenantele financiare și penalitățile — le primiți în două minute, cu trimitere la secțiune. Verificarea o faceți în textul original, dar căutarea a durat cât o cafea.
Excel-ul
Formule complexe descrise în cuvinte, curățarea unui export din ERP cu coloane aiurea, pași de Power Query, chiar și macrocomenzi simple. Aici câștigul de timp este cel mai mare și riscul cel mai mic: dacă formula e greșită, se vede imediat în rezultat.
Prima variantă a unui text
Comentariul de variație buget–realizat, rezumatul executiv, e-mailul dificil către un client care nu plătește. Nu livrați ce iese, dar plecați de la o schiță în loc de o pagină goală.
Structurarea gândirii
„Ce întrebări ar trebui să pun despre creșterea creanțelor cu 34% la o creștere de vânzări de 11%?” — răspunsul vă dă o listă de verificat, nu un răspuns final. Este poate cea mai subestimată utilizare.
Unde greșește, previzibil
- Calculează greșit și convingător. Modelele lingvistice nu sunt calculatoare. Un procent poate fi greșit și prezentat cu aceeași siguranță ca unul corect. Orice cifră care ajunge într-un raport se reface în Excel.
- Inventează surse și articole de lege. Cere o referință și primiți una plauzibilă, care poate să nu existe. Verificați la sursă, întotdeauna.
- Nu cunoaște contextul firmei. Vă va spune că o lichiditate curentă de 1,2 este scăzută, fără să știe că în distribuția rapidă e normală.
- Media nu e adevărul. Răspunde cu ce e cel mai frecvent scris pe internet, nu cu ce e corect în cazul dumneavoastră.
Ce nu introduceți niciodată într-un instrument public
Regula simplă: dacă informația v-ar deranja pe prima pagină a unui ziar, nu intră în chat.
- date cu caracter personal ale salariaților: nume, CNP, salarii individuale;
- date de identificare ale clienților și contracte nesemnate;
- situații financiare neaprobate și informații privilegiate;
- parole, chei de acces, date bancare;
- orice acoperit de un acord de confidențialitate.
Pentru datele reale există variantele pentru companii, cu procesare izolată și acord de prelucrare a datelor. Diferența de preț este mult mai mică decât o amendă.
Partea pe care majoritatea o sare: conformitatea
Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială se aplică pe etape. Obligația de alfabetizare în domeniul AI — adică personalul care folosește astfel de sisteme trebuie să aibă un nivel suficient de cunoștințe — se aplică de la 2 februarie 2025. Separat, prelucrarea datelor cu caracter personal rămâne sub Regulamentul general privind protecția datelor, cu tot ce înseamnă temei legal, informare și evidența prelucrărilor.
În practică, un departament financiar are nevoie de un document scurt, de două pagini: ce instrumente sunt permise, ce date nu se introduc niciodată, cine verifică rezultatele și cum se documentează verificarea. Nu e birocrație — e ce vă cere auditorul când întreabă cine a produs cifra.
Cum arată o utilizare matură
Inteligența artificială face prima trecere, omul face verificarea și își asumă rezultatul. Cifrele se refac în Excel. Sursele se verifică. Datele sensibile rămân în afara instrumentelor publice. Iar undeva există o pagină scrisă care spune toate astea.
Tema aceasta este modulul comun al tuturor programelor mele de training și face obiectul programului dedicat, AI în finanțe. Dacă vreți doar politica internă pentru departamentul dumneavoastră, scrieți-mi.